Evaluare și consiliere psihologică clinică pentru preadolescenți și adolescenți

Evaluarea psihologică a copilului este un proces realizat cu grijă și atenție, adaptat vârstei și nevoilor sale. În funcție de scopul evaluării, aceasta se desfășoară în una sau mai multe ședințe. Procesul începe cu o întâlnire cu părinții, în cadrul căreia discutăm despre motivele solicitării, istoricul medical și de dezvoltare al copilului, precum și despre dificultățile observate în prezent. Pe baza acestor informații sunt alese metodele și testele psihologice potrivite.

Pentru copiii cu vârsta de până la 6 ani, evaluarea se realizează prin metode adaptate nivelului lor de dezvoltare, precum analiza desenelor, observația clinică și chestionare completate de părinți. Atunci când este posibil, pot fi solicitate și informații din partea cadrelor didactice, pentru a obține o imagine cât mai completă asupra funcționării copilului în diferite medii.

Evaluarea este recomandată, printre altele, atunci când copilul prezintă simptome fizice fără o cauză medicală evidentă, precum dureri de cap sau de burtă, greață, diaree ori constipație, acestea putând fi asociate cu anxietatea. În funcție de situație, poate fi realizată și o evaluare cognitivă, pentru a identifica nivelul dezvoltării intelectuale și neuropsihologice.

După vârsta de 6 ani, copilul participă activ la procesul de evaluare, răspunzând la chestionare și discutând despre experiențele sale într-un mod adaptat vârstei.

Până la 14 ani, evaluarea se desfășoară la cabinet, utilizând teste în format creion-hârtie sau pe calculator. După această vârstă, ședințele pot avea loc atât față în față, cât și online.

Consilierea psihologică îi oferă copilului un spațiu sigur în care își poate exprima emoțiile, poate învăța să gestioneze dificultățile cu care se confruntă și își poate dezvolta resursele personale. Totodată, procesul contribuie la dezvoltarea emoțională, la autocunoaștere și la prevenirea reapariției dificultăților pe termen lung.

Toate informațiile discutate în cadrul ședințelor sunt confidențiale, în conformitate cu Codul Deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică din România.

Excepțiile sunt cele prevăzute de lege și de normele profesionale, precum situațiile care implică un risc iminent pentru copil sau pentru alte persoane, cazurile de abuz sau neglijare, solicitările instanțelor de judecată sau situațiile în care părintele ori reprezentantul legal își exprimă acordul pentru divulgarea anumitor informații.